Cercetări în derulare

In 2005, CSCDC a măsurat dinamica sectorului cultural din România, folosind metodologia Indicelului vieţii culturale. Combinînd indicatori despre producţia de bunuri culturale, despre numărul de instituţii culturale şi despre dimensiunea audienţelor, am analizat evoluţia sectorului pentru perioada 1998-2003. Folosind în continuare date de la Institutul Naţional de Statistică şi respectînd aceeaşi metodologie, dorim să completăm analiza pentru perioada 2004-2008

Centrul de studii şi cercetări în domeniul culturii a contribuit în ultimii ani la completarea chestionarului despre politicile culturale din România. Compendiul pentru politici şi tendinţe culturale în Europa este realizat de Consiliul Europei şi urmăreşte analiza comparativă a sectoarelor culturale din 41 de ţări europene (www.culturalpolicies.net). Anul acesta vom actualiza prezentarea României, astfel încît să urmăm noul ghid elaborat de organizatori.

---

În 2005, CSCDC a realizat un studiu international comparativ al statisticilor culturale. Datele sugerau probleme şi situaţii comune pentru ţările est-europene (o situaţie critică a reţelei de cinematografe, o dimensiune medie a reţelei de biblioteci, o apetenţă relativ ridicată pentru vizitarea muzeelor, etc). Datele se opreau la nivelul anilor 2005, iar anul acesta urmează să actualizăm analiza comparativă, astfel încît să surprindem poziţia României.

---

Anual, CSCDC a realizat un sondaj reprezentativ naţional despre practicile culturale ale populaţiei din România. Vom relua şi în 2009 această cercetare care permite conturarea tipologiilor de consumatori culturali, a aşteptărilor populaţiei şi a gusturilor culturale. Tema primului sondaj de opinie va fi centrată pe impactul crizei asupra consumului cultural.

---

Unul din obstacolele dezvoltării turismului şi a turismului cultural este cultura vizitării siturilor de patrimoniu. Afişajul, orientarea în cadrul siturilor, existenţa unui personal specializat sau lipsa unor suveniruri îndepărtează de multe ori vizitatorii potenţiali. Pentru a identifica alte elemente care nu atrag vizitatorii, dorim să efectuăm un studiu de teren despre cultura vizitării. Vom compara două grupe de situri: unele care atrag vizitatori şi care au mecanisme de gestionare a vizitatorilor şi situri comparabile ca valoare, dar care au puţini vizitatori.

---

Anul acesta CSCDC va continua legătura cu RIPC pentru colectarea chestionarelor din partea ţărilor participante la conferinţă internaţională a miniştrilor culturii de la Bucureşti din 2009 şi definitivarea raportului asupra rolului culturii în economia cunoaşterii.

---

În ultimii ani, în Bucureşti, numeroase cluburi, baruri şi terase desfăşoară activităţi culturale independente care includ dezbateri, spectacole de muzică, teatru sau expoziţii. În acest context ne propunem să realizăm un studio, prin care vom încerca să cartografiem acest spaţiu cultural independent din Bucureşti. Studiul despre activităţile culturale desfăşurate de agenţii economimi are în vedere organizarea de către cluburi, baruri, terase a evenimentelor cu specific cultural (dezbateri, spectacole de muzica, teatru, expoziţii), organizarea de către instituţiile de cultură a unor spaţii gen club, bar, terasă, implicarea firmelor şi corporaţiilor în sponsorizarea evenimentelor cu caracter cultural (concerte, expozitii, spectacole, festivaluri). Metodologia utilizată va include interviuri cu patronii de cluburi, baruri, terase şi interviuri cu artiştii care perfomează în astfel de spaţii, interviuri cu sponsorii privaţi.

---

În continuarea studiilor anterioare ne propunem să realizăm o selecţie de date şi studii despre viaţa culturală a oraşului Bucureşti. Prin acest studiu dorim să facem o diagnoză a infrastructurii, resurselor şi consumului cultural în Bucureşti. Studiul se va baza pe datele oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică şi de administraţia publică locală. Pe lângă analiza şi interpretarea datelor oficiale vom realiza  şi hărţi cu distribuţia spaţială a infrastructurii, resurselor şi consumului cultural în Bucureşti. Dorim să colaborăm cu Primăria Municipiului Bucureşti şi intenţionăm să finalizăm acest proiect printr-o publicaţie.

---

Studiul referitor la potenţialul cultural al localităţilor din România a urmărit o evaluare a acestui aspect, prin calcularea scorului fiecărei localităţi, pe baza sugestiilor INCDT. Au fost luat în considerare cele patru categorii ale sectorului cultural: monumente istorice de interes naţional, muzee şi colecţii publice, artă şi tradiţie populară şi instituţii de spectacole şi concerte. Contribuţia CSCDC la acest studiu, realizat în colaborare cu mai multe instituţii publice a fost, pe lângă calcularea acestui scor, construirea unei baze de date în urma informaţiilor primite de la MCC şi realizarea a unor hărţi care descriu distribuţia resurselor antropice, turistice, a artei şi tradiţiilor populare, a infrastructurii tehnice, a infrastructurii turistice specifice şi a potenţialului de dezvoltare turistică. Rezultatele relevă că zona cea mai dezvoltată din punct de vedere al resurselor antropice este Baia Mare iar din perspectiva artei şi tradiţiilor populare, zonele Suceava şi Neamţ. Indicele resurselor turistice indică o răspândire mare a zonelor cu potenţial, mai puţin în regiunile de dezvoltare Sud şi Sud-Vest. De asemenea, zonele cu potenţial turistic mai mic sunt în regiunile Sud, Sud-Vest şi o parte a regiunii de Nord-Est.

---

Există diferite disfuncţionalităţi, suprapuneri şi lipsuri în legislaţia privind protejarea patrimoniului cultural naţional. Pornind de la neajunsurile deja semnalate şi de la experienţa altor ţări europene, vom realiza un set de propuneri privitoare la ameliorarea legilor şi programelor de protejare a patrimoniului cultural naţional.

---

Home | Prezentare CSCDC | Noutăţi | Cercetări în Derulare | Cercetări Finalizate | Resurse Umane | Related Links | Contact