Interactiv
Secțiuni
Interactiv
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Patrimoniu cultural imaterial
Secțiune: Barometrul de Consum Cultural 2017
Rezultatele studiului nostru evidenţiază faptul că percepţiile respondenţilor asupra rolului pe care îl au tradiţiile şi obiceiurile în dezvoltarea societăţii sunt împărţite. Astfel, pe de o parte,
putem observa că 90% dintre respondenţi consideră că tradiţiile şi obiceiurile ocupă un loc important în societatea românească, cu toate că 74% dintre aceştia consideră că acestea nu sunt suficient de apreciate în România. Pe de altă parte, peste jumătate din populaţia analizată consideră că respectarea unor tradiţii/obiceiuri poate împiedica dezvoltarea societăţii. Însă peste 80% dintre respondenţi apreciază că respectarea tradiţiilor asigură un viitor mai bun. Respondenţii consideră, într-o proporție foarte mare (peste 90%), că obiceiurile şi tradiţiile tuturor culturilor sunt importante, sugerând în acest fel o deschidere către multiculturalism. În plus, în ceea ce priveşte importanţa sporită a unor obiceiuri şi tradiţii faţă de altele, 53% nu sunt de acord cu această afirmaţie, considerând, prin urmare, că toate tradiţiile şi obiceiurile sunt la fel de importante.
Aşadar, respondenţi valorizează tradiţiile şi obiceiurile indiferent de cultura care le produce, considerându-le un factor important în construirea unui viitor mai bun şi doar într-o oarecare măsură ca factori care pot împiedica dezvoltarea societăţii. Aceste rezultate pot sugera o tendinţă spre conservatorism a respondenţilor.
[Dumneavoastră sunteţi de acord sau mai degrabă în dezacord cu următoarele afirmaţii…?]
Percepţiile asupra relaţiei dintre societate şi patrimoniul imaterial la nivelul municipiului Bucureşti sunt similare cu cele de la nivel naţional. Respondenţii consideră într-o proporție
foarte mare că tradiţiile şi obiceiurile ocupă un loc important în societatea românească şi că respectarea acestora ajută la construirea unui viitor mai bun; în plus, apreciază importanţa
acestora indiferent de cultura de care aparţin. În schimb, în ceea ce priveşte ierarhizarea obiceiurilor, 53% dintre respondenţi nu sunt de acord că doar unele tradiţii şi obiceiuri
sunt importante. O situaţie similară găsim şi în cazul relaţiei dintre dezvoltarea societăţii şi respectarea tradiţiilor şi a obiceiurilor, cu puţin peste 50% dintre respondenţi considerând
că respectarea acestora poate împiedica dezvoltarea societăţii.
[Dumneavoastră sunteţi de acord sau mai degrabă în dezacord cu următoarele afirmaţii…?]
Cele mai cunoscute elemente de patrimoniu imaterial local sunt cântecele populare, dansurile populare şi sărbătorile tradiţionale. Peste jumătate dintre respondenţi cunosc obiceiuri
specifice şi expresii populare din localitatea lor. Însă mai puţin de jumătate cunosc meşteşuguri tradiţionale. Această ierarhizare poate fi explicată prin uşurinţa cu care aceste elemente pot fi transmise: un cântec popular, de exemplu, poate fi învăţat mai uşor decât un meşteşug.
La nivelul municipiului Bucureşti, rezultatele sunt similare cu cele de la nivel naţional. Cele mai cunoscute elemente ale patrimoniului imaterial sunt cântecele populare, dansurile
populare şi sărbătorile tradiţionale. Cel mai puţin cunoscute sunt meşteşugurile tradiţionale.
[Având în vedere localitatea în care locuiţi, dumneavoastră cunoaşteţi…?]
În percepţia respondenţilor, cele mai importante elemente de patrimoniu imaterial sunt colindele. Aceştia au apreciat într-o măsură similară importanţa dansurilor şi a cântecelor
populare. Reţetele unor preparate tradiţionale şi meşteşugurile au fost menţionate ca importante de aproximativ 60% dintre respondenţi. Jocurile tradiţionale pentru copii, baladele şi basmele au primit răspunsuri similare, aproximativ 50% dintre cei care au răspuns la chestionar considerându-le importante.
Elementele considerate cel mai puţin importante sunt credinţele populare despre soare, cer, stele etc.
[Vă rog să ne spuneţi care dintre următoarele elemente sunt importante…?]
Percepţiile privind importanţa patrimoniului imaterial la nivelul capitalei sunt similare cu cele de la nivel naţional. Cele mai importante sunt considerate colindele, dansurile şi
cântecele populare. Cel mai puţin importante sunt considerate baladele şi cunoştinţele populare.
[Vă rog să ne spuneţi care dintre următoarele elemente sunt importante…?]
În ceea ce priveşte gradul de transmitere inter-generaţională cele mai menţionate sunt, de asemenea, colindele – menţionate de peste 80% dintre respondenţi. Cu procente de peste 50%
au fost menţionate cântecele populare, dansurile populare şi reţetele unor preparate tradiţionale. Cel mai puţin transmise sunt basmele, meşteşugurile, jocurile tradiţionale şi credinţele
populare. Răspunsurile la această întrebare sunt similare cu cele de la întrebarea anterioară, care măsura gradul importanţei elementelor patrimoniului imaterial.
[Vă rog să ne spuneţi care dintre următoarele elemente v-au fost transmise de părinţi/bunici… ?]
Participarea la ateliere de meşteşuguri tradiţionale este în general scăzută la nivel naţional; cele mai menţionate au fost cele cusutul şi ţesutul, iar cel mai puţin menţionat a fost olăritul.
Nivelul de participare la ateliere de meşteşuguri tradiţionale este la fel de scăzut şi la nivelul capitalei. Atelierele de cusut au fost cele mai menţionate, urmate de cele de ţesut. Cel mai puţin menţionate au fost atelierele de olărit.
[Aţi participat vreodată la ateliere de…?]
[Aţi participat vreodată la ateliere de…?]
Un procent însemnat de respondenţi (aproximativ un sfert dintre aceştia) colecţionează obiecte ce au fost realizate de meşteşugari tradiţionali. Persoanele care colecţionează obiecte realizate de meşteşugari tradiţionali sunt în mai mare măsură femei din mediul rural, de peste 50 de ani, cu nivel mediu de educaţie şi un venit sub salariu mediu.
Un sfert dintre respondenţii bucureşteni colecţionează obiecte ce au fost realizate de meşteşugari tradiţionali, procentul fiind similar cu cel de la nivel naţional.
[Dumneavoastră colecţionaţi obiecte ce au fost realizate de meşteşugari tradiţionali?]
Nivel naţional
Bucureşti
În ceea ce priveşte gradul de cunoaştere a persoanelor considerate foarte pricepute în domeniul dansurilor populare, cântecelor populare, obiceiurilor tradiţionale sau al meşteşugurilor tradiţionale (cunoscute ca „Tezaure Umane Vii”), observăm că acesta este destul de ridicat, aproximativ 40% dintre respondenţi au menţionat că cunosc asemenea persoane.
La nivelul municipiului Bucureşti, circa o treime (27%) dintre cei chestionaţi cunosc persoane cunoscute drept „Tezaure Umane Vii”.
[Dumneavoastră cunoaşteţi persoane care sunt foarte pricepute în domeniul dansurilor populare, cântecelor populare, obiceiurilor tradiţionale sau al meşteşugurilor tradiţionale (cunoscute ca „Tezaure Umane Vii”)?]
Nivel naţional
Bucureşti