Adaptarea consumului cultural

Criza cauzată de pandemia Covid-19 a generat schimbări și în privința consumului cultural. Pentru că oferta culturală se mută în mare parte în mediul digital, asistăm la un transfer al consumului cultural din offline în online, o transformare a consumului public în consum non-public. 

Avantaje:

• accesibilitate a actului cultural: menținerea și înlesnirea accesului la creația artistică și la produse culturale.
• diversificare a ofertei culturale: vizionarea de spectacole de acasă, indiferent de poziționarea geografică a consumatorului, direct din propria locuință.
• vizibilitate a instituțiilor culturale: publicul poate descoperi noi instituții, actori și regizori, interpretări variate ale unor spectacole clasice.
• posibilitatea publicului de a alege și schimba cu ușurință între produsele culturale consumate.

Dezavantaje:

• înlocuirea experienței din sălile de spectacole: publicul nu mai experimentează în mod direct și nemijlocit relația cu artistul și actul artistic.
• calitate tehnică mai slabă a conținutului oferit online: în unele cazuri calitatea imaginii este afectată de canalele de distribuție, sunetul este captat de cele mai multe ori de la o singură sursă, perspectiva privitorului este limitată de cadrul filmat, apar sincope în transmisiunile online.
• majoritatea spectacolelor sunt înregistrări ale unor evenimente deja desfășurate.
• ușurința schimbării între produsele culturale consumate poate duce și la o neasumare totală a rolului de participant la actul cultural.

Efecte:

• suprasolicitarea rețelei de internet [SURSA]
• creșterea traficului pe platforme de VOD [SURSA]

Un raport al platformei financiare online Revolut pentru perioada 14 martie – 14 aprilie notează că au crescut cu peste 40% atât ca valoare cât și ca număr cheltuielile privitoare la divertisment online. În această categorie raportul include serviciile de vizionare filme online precum și jocurile [SURSA]. De asemenea, Netflix raportează o dublare a profiturilor comparativ cu anul trecut, fapt pe care conducerea companiei îl atribuie în mare parte condițiilor extraordinare de izolare la domiciliu impuse de contextul actual [SURSA]. În mod similar, platforma de vizionare filme online HBO GO a înregistrat o creștere de 25% a încasărilor în ultima lună [SURSA].

Solidaritate

Atât în România, cât și în străinătate au apărut inițiative de încurajare a consumului cultural de solidaritate [SURSA], precum și pentru susținerea sectorului cultural, a eforturilor medicilor sau a altor cauze generate de actualul context:

• Radio România Cultural difuzează cu prioritate muzică românească pentru a susține artiștii autohtoni afectați de criză. [SURSA]
• Campanii de strângeri de fonduri:
  • : organizatorii de festivaluri și de evenimente din județul Cluj își invită publicul să achiziționeze bilete de solidaritate, prin care să doneze 10, 50 sau 100 de lei către fondul Un singur Cluj dedicat susținerii spitalelor, autorităților și inițiativelor civice de combatere a crizei Covid-19.
  • Plătește chiria unui actor independent: organizatorii fac apel la public să achiziționeze bilete la un spectacol de teatru. Banii din bilete sunt donați către actorii independenți. Până la data de 8 aprilie 2020 s-au colectat aproape 55.000 de lei. [SURSA]
• Bilete și abonamente anticipate sau vouchere [SURSA] pentru stagiaturile viitoare: publicul le poate achiziționa acum și le poate converti în bilete la momentul reluării activității offline
• Apel la nerambursarea biletelor pentru spectacolele care s-au anulat: Teatrul Țăndărică București, Opera Națională Română Cluj, Teatrul Dramatic I.D. Sârbu Petroșani, Teatrul Național I.L. Caragiale București.

Cum e reflectat consumul cultural în discursul public?

Prin articole de mass-media, consumul de cultură este recomandat de către psihoterapeuți ca un catalizator pentru această perioadă dificilă. În articolele identificate este menționată frecvent noțiunea de confort psihologic pe care l-ar putea aduce cultura în acest context. [SURSA]

Consumul cultural este construit în acest sens ca una dintre metodele prin care se atenuează efectele panicii generalizate și ale presiunii izolării și care fac timpul să treacă într-un mod util, plăcut și interesant. Astfel, se sugerează că, prin intermediul culturii, criza Covid-19 poate fi văzută drept o oportunitate de a încerca lucruri noi, produse culturale puse deoparte [SURSA], de consum cultural și reconectare cu sinele [SURSA]. Pe aceeași linie argumentativă, consumul cultural este văzut drept un instrument ce ajută la îmbunătățirea moralului și poate contribui la o stare de bine. [SURSA]