Conform analizei, la nivel teritorial, în anul 2022:

• în cinci județe [Giurgiu, Ilfov, Olt, Sălaj, Tulcea] nu existau cinematografe active;
• în mediul urban, 65 de cinematografe se aflau în municipiile reședință județ (70% din totalul cinematografelor active);
• în mediul rural infrastructura cinematografică este absentă.

Graficul următor arată distribuția cinematografelor după tipul localității în care se găsesc, în funcție de relația dintre două variabile: numărul de locuri (axa verticală) și numărul de spectatori înregistrați în anul de referință (axa orizontală).

Indiferent de regiune, cinematografele cele mai performante, atât din punct de vedere al capacități (numărul de locuri), cât și al numărului de spectatori înregistrați în anul de referință se găsesc în centrele economice regionale. Cel mai mare cinematograf din țară este Cinema City Cotroceni București, iar cel mai mic este Cinema Călimani- Toplița din județul Harghita.

Cinematografele sunt clasificate în funcție de tipul localității în care funcționează (grupate în categorii pe culori) și numărul de locuri (variația mărimii cercurilor). Vizualizarea permite filtrarea informațiilor în funcție de regiunea de dezvoltare.

În anul 2022, la nivel național 63% din populație nu avea acces la infrastructură cinematografică în localitatea de domiciliu:

• Din totalul populației fără acces la cinema în localitatea de domiciliu, 30% provin din mediul urban și 70% din mediul rural, unde nu există infrastructură cinematografică.
• Chiar dacă nu există cinematografe active în localitatea de domiciliu, există infrastructură cinematografică accesibilă la nivel județean, în principal în municipiile reședință de județ.
• Există, totuși, 5 județe [Giurgiu, Ilfov, Olt, Sălaj, Tulcea] unde populația nu are acces deloc la cinematograf, indiferent de localitatea de domiciliu.
• Accesul scăzut al populației la infrastructura cinematografică în localitatea de domiciliu contribuie la frecvența scăzută a mersului la cinematograf. Conform Barometrului de Consum Cultural (2019), mersul la cinematograf, ca practică de timp liber, este absent pentru majoritatea respondenților. La nivel național, aproximativ 66% dintre respondenți au menționat că nu au mers niciodată în ultimul an la cinema și doar 25% o dată sau de câteva ori în ultimul an (Sandu & Oană, 2019, 31).

Pentru a determina gradul de acces, am folosit indicatorul POP107A, populația după domiciliu la 1 ianuarie pe regiuni de dezvoltare și județe. Procentul populației cu și fără acces la cinema a rezultat din raportul dintre populația localităților în care sunt prezente cinematografe active și populația totală a județului respectiv din anul 2022.

Această secțiune prezintă dinamica numărului total de spectatori în funcție de țara de origine a filmelor difuzate în perioada 2010-2022. Popularitatea filmelor americane în rândul audienței românești este neschimbată în ultimii 12 ani, numărul de spectatori ai acestor filme ocupând cea mai mare pondere din totalul spectatorilor în perioada 2010-2022. Filmele europene ocupă a doua poziție de-a lungul întregii perioade analizate în rândul preferințelor publicului, atingând valoarea maximă (10%) în 2017. Cu toate acestea, în 2022 numărul spectatorilor filmelor românești l-a depășit pe cel al filmelor europene în 2022, ocupând 17% din totalul numărului de spectatori din acel an.