Interactiv
Secțiuni
Interactiv
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Identitate națională și evenimentele comemorative dedicate Centenarului Marii Uniri
Secțiune: Barometrul de Consum Cultural 2017
În ceea ce privește auto-identificarea națională, datele sugerează că cei mai mulți dintre respondenții eșantionului național se identifică în primul rând cu nivelul local (comuna sau orașul în care locuiesc – 65%), în al doilea rând cu nivelul județean (51%) și în al treilea rând cu nivelul național (40%) (Graficele 1, 2 și 3). Observăm în ordinea preferințelor o tranziție treptată de la nivelul local către cel național. Este de remarcat faptul că nivelul regiunilor istorice nu reprezintă o etapă intermediară în acest proces, apartenența identitară la această categorie
fiind menționată de mult mai puțini respondenți.
[Dumneavoastră din care grup vă simțiți că faceți parte? – eșantion național 2017]
Datele pentru eșantionul la nivelul Municipiului București indică o ierarhie diferită comparativ cu datele eșantionului național. Pentru fiecare din cele trei mențiuni, cei mai mulți dintre respondenți (peste 40%) se identifică prin nivelul național. Nivelul local (orașul în care locuiesc) reprezintă al doilea grup identitar în ierarhia preferințelor, fiind menționat de 34% dintre respondenți ca prima mențiune și de 22% ca a doua mențiune. Observăm astfel că la nivelul Bucureștiului are loc atât o inversare a ierarhiei între identitatea locală și identitatea națională, cât și o reducere a importanței acordate identității județene. De asemenea, observăm o importanță mai ridicată acordată identității europene, aproape un sfert dintre respondenți identificându-se ca europeni în cadrul celei de-a treia mențiuni.
[Dumneavoastră din care grup vă simțiți că faceți parte? – eșantion București 2017]
Diferitele componente identitare (identitatea națională, limba, religia, etnia) sunt considerate ca fiind foarte importante și importante de peste două treimi din respondenți – de la 69% pentru apartenența la același grup etnic, până la 85% pentru apartenența la aceeași națiune. Cu toate acestea, ierarhia preferințelor sugerează faptul că, în auto-definirea identității, pentru majoritatea respondenților identitatea națională este mai importantă comparativ cu identitatea etnică și identitatea religioasă. Aceste două elemente identitare (etnia și religia) sunt surclasate inclusiv de apartenența la grupuri identitare definite prin teritoriu sau limba folosită.
[În ce măsură este important pentru dumneavoastră să faceți parte din următoarele grupuri
de oameni? – eșantion național 2017]
Datele obținute la nivelul Bucureștiului arată o ierarhie a răspunsurilor identică cu cea obținută la nivelul eșantionului național. Cu toate acestea, observăm o reducere a proporției respondenților care consideră diferitele componente identitare ca fiind foarte importante, cu diferențe față de eșantionul național ce variază între 6 și 16 puncte procentuale.
[În ce măsură este important pentru dumneavoastră să faceți parte din următoarele grupuri de oameni? – eșantion București 2017]
O altă sub-temă abordată în cadrul studiului a vizat identificarea caracteristicilor identitare pe care respondenții le consideră importante pentru a fi „un adevărat român”. Rezultatele raportate în Graficul 9 sugerează că toate componentele evaluate au fost considerate importante și foarte importante de cei mai mulți dintre respondenți.
Remarcăm faptul că prima poziție în această ierarhie este ocupată de „respectarea legilor și instituțiilor României”, fiind menționată de 95% din respondenți. La polul opus, ultima poziție în ierarhie este ocupată de apartenența la religia creștin-ortodoxă, fiind considerată ca importantă sau foarte importantă de 69% din respondenți.
În ciuda acestor diferențe descriptive la nivelul procentelor obținute, analizele suplimentare efectuate (analize factoriale) ilustrează faptul că toate cele opt caracteristici identitare
evaluate reprezintă componente ale aceluiași construct. Astfel, rezultatele statistice indică faptul că preferințele populației pentru cele opt caracteristici nu sunt mutual exclusive:
respondenții care au considerat foarte importantă respectarea legilor și instituțiilor României au considerat importante în același timp aspecte precum apartenența la religia creștin ortodoxă, a avea origini românești sau a trăi aproape toată viața în România. Un astfel de rezultat sugerează că datele obținute la nivelul României nu permit diferențierea semnalată
în literatura de specialitate, între cetățenia civică și cetățenia etnică.
Rezultatele obținute la nivelul municipiului București sunt similare cu rezultatele obținute la nivel național, atât în ceea ce privește ierarhia componentelor identitare, cât și la nivelul procentelor obținute.
[Cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte pentru a fi „un adevărat român”? – procente inregistrate de răspunsurile Important și Foarte important]
În ceea ce privește sentimentele de mândrie națională, observăm la nivelul eșantionului național atitudini favorabile față de majoritatea afirmațiilor incluse în chestionar. Procentul cel mai ridicat (95%) este înregistrat pentru mândria față de performanţele internaționale obținute de sportivi români.
Datele la nivelul municipiului București sugerează rezultate similare. Singura diferență notabilă se înregistrează pentru afirmația Există lucruri care mă fac să îmi fie rușine de România. Dacă la nivel național procentul persoanelor care este de acord cu această afirmație este de 58%, la nivelul Bucureștiului acest procent ajunge la 70%.
[Sunteți mai degrabă de acord sau în dezacord cu următoarele afirmații? – răspunsurile Acord total sau parțial]
Datele obținute la nivel național sugerează că, pentru perioada delimitată, 50% dintre respondenți au mers cel puțin o dată la astfel de manifestări și că 82% au urmărit cel puțin o dată la TV, la Radio sau online manifestările organizate de 1 Decembrie. Cu toate acestea, doar 6% dintre respondenți au declarat că participă anual la manifestările dedicate Zilei Naționale a
României, și doar 21% dintre respondenți urmăresc anual aceste manifestări, ceea ce sugerează un caracter ocazional pentru participarea la evenimentele comemorative de acest tip.
[Gândindu-vă la ultimii cinci ani, cât de des…? – eșantion național 2017]
La nivelul Bucureștiului (Graficul 14), participarea declarată la evenimentele comemorative este mai ridicată, 12% dintre respondenți afirmând că participă anual. Pe de altă parte, procentul celor care urmăresc anual manifestările prin mijloace de comunicare în masă (22%) este similar cu cel raportat la nivel național. Această comparație sugerează că la nivelul capitalei nu există neapărat un interes mai ridicat pentru participarea la evenimente comemorative, ci există evenimente de o amploare mai mare și un acces mai facil în rândul populației.
[Gândindu-vă la ultimii cinci ani, cât de des…? – eșantion București 2017]
Analizând răspunsurile exprimate, observăm că la nivel național, 50% dintre răspunsuri au vizat evenimente festive, 21% evenimente comemorative și 15% evenimente cultural-educative. La nivelul capitalei (Graficul 23), deși se păstrează aceeași ierarhie, procentele sunt mult mai apropiate: 30% – evenimente festive, 27% – evenimente comemorative și 25% – evenimente cultural-educative.
[Distribuția răspunsurilor exprimate – Procente cumulate]
[eșantion național 2017]
| Masculin | Feminin | |
|---|---|---|
| 1. Evenimente cu caracter festiv | 51% | 52% |
| 2. Evenimente comemorative | 19% | 23% |
| 3. Evenimente cultural-educative | 17% | 15% |
| 4. Evenimente locale sau identitare | 7% | 4% |
| 5. Altele | 5% | 5% |
| 6. TOTAL | 100% | 100% |
[eșantion național 2017]
| 18-29 ani | 30-39 ani | 40-49 ani | 50-64 ani | 65 de ani și peste | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1. Evenimente cu caracter festiv | 44% | 51% | 60% | 45% | 60% |
| 2. Evenimente comemorative | 25% | 28% | 13% | 24% | 15% |
| 3. Evenimente cultural-educative | 15% | 8% | 15% | 22% | 14% |
| 4. Evenimente locale sau identitare | 9% | 1% | 6% | 5% | 6% |
| 5. Altele | 7% | 12% | 6% | 4% | 5% |
| 6. TOTAL | 100% | 100% | 100% | 100% | 100% |
[eșantion național 2017]
| Studii elementare | Studii medii | Studii superioare | |
|---|---|---|---|
| 1. Evenimente cu caracter festiv | 66% | 50% | 33% |
| 2. Evenimente comemorative | 16% | 22% | 27% |
| 3. Evenimente cultural-educative | 11% | 16% | 25% |
| 4. Evenimente locale sau identitare | 4% | 6% | 4% |
| 5. Altele | 3% | 6% | 11% |
| 6. TOTAL | 100% | 100% | 100% |
[eșantion național 2017]
| Rural | Urban | |
|---|---|---|
| 1. Evenimente cu caracter festiv | 58% | 46% |
| 2. Evenimente comemorative | 16% | 25% |
| 3. Evenimente cultural-educative | 16% | 16% |
| 4. Evenimente locale sau identitare | 4% | 6% |
| 5. Altele | 6% | 7% |
| 6. TOTAL | 100% | 100% |
În ceea ce privește interesul pentru participarea la evenimentele culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, observăm o distribuție aproape simetrică între persoanele care doresc să participe (în foarte mare și în mare măsură) și persoanele care nu doresc să participe (în foarte mică și în mică măsură). Aceeași tendință este semnalată atât la nivel național, cât și la nivelul capitalei.
[Ați fi interesat(ă) să participați la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri organizate în județul dumneavoastră?]
Eșantion național
Eșantion București
[eșantion național 2017]
| Genul | În foarte mare măsură | În mare măsură | În mică măsură | În foarte mică măsură | TOTAL |
|---|---|---|---|---|---|
| Masculin | 15% | 39% | 27% | 19% | 100% |
| Feminin | 17% | 35% | 29% | 19% | 100% |
[eșantion național 2017]
| Vârsta | În foarte mare măsură | În mare măsură | În mică măsură | În foarte mică măsură | TOTAL |
|---|---|---|---|---|---|
| 18-29 ani | 17% | 32% | 31% | 20% | 100% |
| 30-39 ani | 10% | 41% | 32% | 17% | 100% |
| 40-49 ani | 13% | 39% | 25% | 23% | 100% |
| 50-64 ani | 24% | 41% | 25% | 10% | 100% |
| 65 de ani sau peste | 13% | 33% | 27% | 27% | 100% |
[În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații…? – eșantion național 2017]
[În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații…? – eșantion București 2017]