Interactiv
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală
Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018
Secțiune: Sectoarele Culturale și Creative din România
Conform definiției din Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale și creative din România [2016], Sectoarele Culturale și Creative cuprind următoarele subdomenii: 1. Biblioteci și arhive, 2. Patrimoniu cultural, 3. Meșteșuguri și artizanat (caracterizate de activitǎți culturale și artistice non-industriale și sunt grupate sub sintagma generalǎ de culturǎ și arte), 4. Artele spectacolului, 5. Arte vizuale, 6. Carte și presă (au ca rezultat expresia culturalǎ și sunt considerate sectoare culturale), 7. Arhitectură, 8. Audiovizual și multimedia, 9. Publicitate (orientate pe principiul funcționalității, dar au o dimensiune culturalǎ și sunt considerate sectoare creative), 10. IT, software și jocuri electronice și 11. Cercetare-dezvoltare (Sectoare transversale, se bazeazǎ pe creativitate și inovație, sunt orientate spre funcționalitate, dar sunt folosite în special ca suport pentru celelalte subsectoare).
Această pagină cuprinde o prezentare a principalelor rezultate ale raportului de cercetare Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018. Obiectivul studiului este analiza Sectoarelor Culturale și Creative (SCC) din punct de vedere economic și social (din perspectiva ocupării forței de muncă în aceste sectoare). Analiza are în vedere modul de evoluție a acestor sectoare, studiul încadrându-se în linia cercetărilor Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), care au obiectivul de a studia evoluția SCC în mod continuu și prin folosirea ultimelor date și informații financiare disponibile.
Analiza economică este realizată pe baza situațiilor financiare ale companiilor comerciale. Profesioniștii înregistrați ca Persoane Fizice Autorizate nu se regăsesc în această analiză deoarece își organizează contabilitatea în partidă simplă și ca atare nu depun anual situații financiare de sinteză (bilanț contabil, cont de profit, pierderi și anexe). De aceea, indicatorii de contibuție economică nu pot fi calculați în prezent la nivel de PFA.
Totuși pentru a estima ponderea profesioniștilor înregistrați ca Persoane Fizice Autorizate, Întreprinderi Individuale și Întreprinderi Familiale, INCFC a realizat această pagină cu date puse la dispoziție de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Valoarea adăugată brută este un indicator cheie de performanță deoarece arată contribuția industriilor SCC la economia națională, mai precis la Produsul Intern Brut (PIB).
Cea mai mare pondere este dată de sectorul IT (1,8% din total VAB în 2018), în timp ce Arhitectura, Publicitatea și Activitățile de difuzare programe radio TV contribuie împreună cu 1,3% la VAB național în 2018.
Cifra de afaceri SCC și-a continuat trendul ascendent înregistrat și în perioadele anterioare, pe fondul creșterii economice la nivel național și al fructificării tendințelor de creștere a consumului la nivelul populației țării.
Din punctul de vedere al structurii cifrei de afaceri pe subsectoare SCC în anul 2018, se remarcă de departe sectorul IT, care domină cu 41,5% din total.
Profitul net a cunoscut o creștere anuală permanentă. Dacă în perioada 2011-2015 acesta a avut un an în care tendința a fost negativă (2012), în intervalul 2015-2018 situația nu s-a mai repetat. Evident, acest lucru a avut loc pe fondul contextului economic pozitiv pe care îl parcurge economia națională. Începând cu anul 2017, creșterile anuale de profit au depășit 30%
Ritmul de creștere a profitului net a fost superior celui al cifrei de afaceri. Se observă că în anul 2018, acest ritm este de 214% pentru profitul net, cu mult mai mare față de cel al cifrei de afaceri, de 147%. Acest lucru se datorează creșterii ratelor de profitabilitate.
Ocuparea în cadrul SCC a cunoscut și în această perioadă o evoluție pozitivă, cu creșteri anuale ale numărului mediu de salariați.