Infrastructura bibliotecilor publice

Dinamica infrastructurii și accesul la bibliotecile publice

Actualizat la 09/11/2023

Temp

1

Nivel național

Dinamica numărului de biblioteci publice active după tip de localitate 2010 — 2022

Descriere

Rețeaua bibliotecilor publice din România este extinsă atât în mediul urban, cât și în mediul rural, având un rol incontestabil pentru domeniul cultural, educațional și social. Cu toate acestea, s-a înregistrat o scădere de 57% a numărului de biblioteci publice active – de la 4458 în anul 1990, la 1914 biblioteci publice în anul 2022Acest număr continuă să scadă, iar în 2022 au fost înregistrate în total cu 48 (2,4%) mai puține biblioteci publice active decât în anul 2021.

Harta dinamică prezintă existența bibliotecilor publice active la nivelul localităților din România în perioada 2010-2022, diferențiind între municipii, orașe și comune. Scopul acestei ilustrări cartografice este de a oferi o imagine de ansamblu a evoluției numărului de biblioteci publice active din România, permițând totodată un grad de focalizare pe un an sau pe o perioadă specifică, respectiv pe o zonă geografică, un județ, o localitate anume sau un tip de localitate.

Puncte de analiză:

  • În special după  anul 2011, se poate observa o tendință accentuată de scădere a numărului de localități cu bibliotecă publică activă, conform datelor INS (ART101B).
  • Scăderea este mai mare în rândul bibliotecilor publice din mediul rural (cu aproximativ 36% mai puține în 2022 față de 2010), comparativ cu cele din mediul urban (cu 6% mai puține în 2022 față de 2010).
  • Regiunile cu cea mai mare scădere a numărului de biblioteci publice active în 2022 față de 2010 sunt:
    • Vest – scădere de 49%.
    • Nord-Vest– scădere de 42%.
    • Sud-Est – scădere de 41%.
    • Sud-Vest – scădere de 32%.

2

Nivel județean

Compararea județelor în funcție de dinamica numărului de biblioteci publice 1995 — 2022

Descriere

Tendința la nivel național este de scădere a numărului de biblioteci active. Ritmul și proporția acestei scăderi nu sunt aceleași și la nivelul județelor, fapt remarcat prin compararea județelor cu ajutorul graficului interactiv. Diferențele există și între județe vecine sau cu profil socio-demografic și economic similar.

Puncte de analiză:

  • Cele mai mari scăderi ale numărului total de biblioteci publice active se remarcă în anii 2010 (-83), 2012 (-213), 2013 (-204) și 2020 (-134).
  • Unele județe pierd un număr considerabil de biblioteci de la un an la celălalt:
    • Bihor (41 de biblioteci publice active în minus în 2013 față de 2012).
    • Teleorman (37 de biblioteci publice active în minus în 2012 față de 2011).
    • Buzău și Caraș-Severin (28 de biblioteci publice active în minus în 2013 față de 2012).
    • Timiș (27 de biblioteci publice active în minus în 2012 față de 2011).
    • Vrancea (25 de biblioteci publice active în minus în 2014 față de 2013).
    • Constanța (21 de biblioteci publice active în minus în 2012 față de 2011).

În alte județe precum Mehedinți, Cluj sau Dolj, numărul de biblioteci publice active scade mai puțin brusc, dar aproape în fiecare an din 2011 până în 2022.

Selectează județe

Selectează cel puțin 1 și cel mult 2

Selectează viteză

Tranziția dintre ani

  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9