În ultimii 10 ani, producția, consumul și diseminarea culturală au început să devină din ce în ce mai dependente de platformele digitale de streaming (Nieborg & Poell, 2018; Poell, Nieborg, & Duffy, 2022). Streamingul e definit ca transmiterea și recuperarea de conținut digital care este stocat și procesat pe un server la distanță (Spilker & Colbjørnsen, 2020). Astfel, prin difuzarea de tip streaming, muzica devine disponibilă fără a fi nevoie ca fișierele să fie descărcate, conținutul fiind experimentat în timp real sub forma unor fluxuri continue de date (Hagen, 2016). Ascensiunea platformelor precum Spotify a transformat modul în care produsele culturale de divertisment audio sunt consumate, oferind noi posibilități de descoperire, curatoriat și consum de muzică. Literatura de specialitate subliniază din ce în ce mai mult relevanța acestor platforme, în prezent streaming-ul fiind văzut ca formă dominantă de consum cultural (Arditi, 2021).

Platformele de streaming restructurează practicile de consum cultural prin faptul că mută accentul de la colectarea de produse culturale la accesarea nelimitată a acestora în baza unor abonamente lunare. Se produce, astfel, o schimbare a normelor culturale privind consumul. Chiar dacă accesul depinde de disponibilitatea și capacitatea oricărui serviciu de a licenția conținutul și de tipul de abonament deținut, se conturează posibilitatea consumului nelimitat (Arditi, 2021, pg. 142-143). În acest context, platforme precum Spotify contribuie la modelarea și promovarea gusturilor și valorilor culturale ale utilizatorilor lor, făcând parte, totodată, dintr-o tendință mai largă de intermediere culturală în era digitală (Poell, Nieborg, & Duffy, 2022).

Conform Barometrului de Consum Cultural (2019), în România cel mai ridicat nivel al consumului de produse culturale de divertisment în format digital este înregistrat de activitatea de a asculta muzică la calculator sau la radio. În acest sens se remarcă faptul că 53% dintre respondenți au ascultat muzică zilnic, iar 74% au ascultat muzică săptămânal.

În ultimele 12 luni, cât de des …?

Deși studiul nu vorbește punctual despre streaming-ul de muzică, prin ratele de consum ridicate indică prevalența practicii de a asculta muzică în format digital în rândul respondenților, indiferent de venit, mediul rezidență sau de gen, distingându-se între celelalte forme de consum de divertisment cultural în format digital. Această practică culturală este prevalentă în rândul tinerilor, categoria de vârstă 18-35 de ani: persoanele din această categorie au ascultat săptămânal muzică pe calculator în procent de 84%.

Spotify este o platformă digitală de streaming muzical lansată în 2008, care permite utilizatorilor să acceseze melodii și podcast-uri de la diverși artiști și creatori din întreaga lume. La momentul actual, Spotify este cel mai mare serviciu de streaming muzical, deținând aproximativ o treime din totalul ascultătorilor de muzică în streaming din întreaga lume potrivit raportului Music App 2023 – Research, Insights and Statistics publicat de platforma Business of Apps. Totodată, platforma Spotify înregistrează o cotă de piață mai mare decât cea deținută de retaileri sau de radiouri în era digitală (Aguiar & Waldfogel, 2018).

• În baza unei subscripții gratuite sau a unui abonament plătit (depinzând de funcțiile și beneficiile dorite), utilizatorii pot practica streaming audio de pe varii dispozitive, inclusiv smartphone-uri, tablete, computere, difuzoare inteligente, etc.
• Platforma funcționează prin utilizarea unei vaste biblioteci de muzică și prin folosirea algoritmilor pentru a recomanda playlist-uri, albume și artiști personalizați pe baza preferințelor, istoricului de ascultare și comportamentului utilizatorilor.
• Playlist-urile (listele de redare) reprezintă strategiile de curatoriat ale platformei, dezvoltate prin intervenția editorilor umani (inclusiv utilizatorii), cât și a algoritmilor.
• Stream-urile reprezintă numărul de ascultări ale unui cântec al unui artist pe Spotify. Platforma contabilizează un singur stream al unei melodii atunci când aceasta a fost ascultată timp de 30 de secunde sau mai mult.
• Playlist-urile influențează numărul de streamuri ale melodiilor. Principalele playlist-uri la nivel mondial cresc substanțial numărul de stream-uri pentru melodiile importante, ceea ce se traduce și în venituri suplimentare pentru deținătorii drepturilor de autor/artiștilor. Totodată, playlist-urile influențează succesul noilor melodii și al noilor artiști. Spre exemplu, intrarea într-un playlist precum Global Top 50 crește numărul de stream-uri cu aproximativ 59.000 pe zi, sau cu aproximativ 3 milioane de dolari în total (Aguiar & Waldfogel, 2018).

În România, Spotify a fost lansat în luna martie a anului 2018. Deși nu există date agregate privind numărul de utilizatori pe piața din România, există diverse estimări de la care se pot contura tendințele de consum. Potrivit unui studiul al rețelei internaționale IPG MediaBrands, Wave 9 citat în presa românească, se estimează că la finalul anului 2018 existau spre 1,7 milioane de utilizatori Spotify, dintre care aproape jumătate ar folosi serviciul săptămânal sau mai des. Pe de altă parte, raportat la categoria de public urban, 14-54 de ani, utilizatori de Internet, studiul Wave 9 menționează circa 276.000 de utilizatori Spotify în medie pe zi.

Aguiar, L., & Waldfogel, J. (2018). Platforms, promotion, and product discovery: Evidence from Spotify playlists. National Bureau of Economic Research.

Arditi, D. (2021). Streaming Culture: Subscription platforms and the unending consumption of culture. Emerald Group Publishing.

Croitoru, C., & Becuț Marinescu, A. (2020). Barometrul de consum cultural 2019. Experiența și practicile culturale de timp liber. București: Editura Universitară, Editura Universul Academic.

Hagen, A. N. (2016). Streaming the Everyday Life. In R. Nowak, & A. Whelan, Networked Music Cultures. Contemporary Approaches, Emerging Issues. Palgrave Macmillan.

Nieborg, D. B., & Poell, T. (2018). The platformization of cultural production: Theorizing the contingent cultural commodity. New media & society, 20(11), 4275-4292.

Poell, T., Nieborg, D., & Duffy, B. E. (2022). Platforms and Cultural Production. Polity Press.

Spilker, H. S., & Colbjørnsen, T. (2020). The dimensions of streaming: toward a typology of an evolving concept. Media, Culture & Society, 42(7-8), 1210-1225.